iBac Romana

SINONIM = cuvant cu acelasi sens. Ex: tristete = mahnire, amaraciune, regret.
ANTONIM = cuvant cu sens opus Ex: tristețe ≠ bucurie, veselie, voioșie.
* daca ti se cere sa scri sinonimul /antonimul unui cuvant, poti scrie 2-3 ca sa fi sigur!
* ai grija ca sinonimul sa se potriveasca in context, inlocuieste sinonimul tau in contexul dat si vezi daca se potriveste!
PARONIME = cuvinte asemănătoare ca formă,dar cu înțeles diferit (difera unul, două sunete). Ex: glacial-glaciar
OMONIM = cuvant cu aceeași formă și aceeași pronunție cu alt cuvânt,dar care diferă ca sens. EX: cariera=profesie, cariera=exploatare miniera
POLISEMIA = însușirea unui cuvânt de a evoca mai multe sensuri. (pe langa sensul propriu, denotativ, mai au unul sau mai multe sensuri figurate, conotative) EX: carte- manual,carte de joc,scrisoare,carte de identitate
ARHAISME = cuvinte, expresii sau moduri de exprimare învechite, care au ieșit din uzul curent al unei limbi. EX: predanie – tradiție, datină.
REGIONALISME = cuvintele şi formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune EX: cucuruz=porumb
NEOLOGISME = cuvinte împrumutate recent din alte limbi EX: monument,poezie

2. Explica rolul VIRGULEI intr-o anumita structura:
În propoziţie are rol de a izola: substantive/pronume in cazul vocativ. (Mama,mi-e foame!), interjectii (Mai,dar frumos iti sade!), cuvinte incidente (Am rezolvat,iata,corect problema), apozitii simple/dezvoltate(Colegul meu,Radu,e cel mai bun), complemente circumstantiale de loc,timp,de mod asezate inaintea verbelor(Seara,in parc,canta o privighetoare). Virgula leaga termenii unei enumeratii sau ai unei repetitii(Fata mosului era harnica,buna,cuminte / Care vine,vine vine, calca totul in picioare);
– Virgula leaga propozitii de acelasi fel de raport de coordonare(Vine,se uita,pleaca; Nu stie sa scrie,sa citeasca,sa socoteasca), separa o propozitie subordonata de regenta ei(Era atat de obosit,incat a adormit pe loc), o propozitie incidenta de restul enuntului(Hai acasa,zise mama). Virgula se foloseste inaintea unor conjunctii adversative(dar,iar,insa,ci), a unor conjunctii conclusive(deci,asadar), inaintea unor conjunctii care se repeta(Fie pleci,fie ramai; Nici eu,nici tu nu suntem asa)
-formularea corecta a enuntului iti va aduce puncte in plus si atingerea tuturor scopurilor
· Explica rolul CRATIMEI dintr-o anumita structura:
Cratima= semn de ortografie care marcheaza rostirea impreuna a doua cuvinte alaturatesi uneori elidarea unei vocale: sa-ti trimit,c-a venit,nu-mi pasa. Cratima leaga obligatoriu un rponume cu forma compusa:m-a ajutat, s-a suparat,v-ar da. In versuri contribuie la mentinerea masurii constante si a ritmului. In proza,confera un ritm mai rapid vorbirii.
· PUNCTE DE SUSPENSIE= marcheaza intreruperea sirului vorbirii si pot sugera: incoerenta,surpriza,emotia,incertitudinea(in functie de textul dat)
· PUNCTUL= se foloseste la sfarsitul unei propozitii enuntiative.
· SEMNUL EXCLAMARII= folosit la sfarsitul unei propozitii exclamative
· SEMNUL INTREBARII= folosit la sfarsitul unui enunt interogativ
· DOUA PUNCTE= anunta vorbirea directa, o enumeratie, o explicatie, o concluzie.
· GHILIMELE= reproduc spusele cuiva, incadreaza titlurile operelor cand sunt reproduse,incadreaza cuvintele cu sens ironic sau depreciativ.
· LINIA DE DIALOG= introduce vorbirea directa a unei persoane
· APOSTROF= marcheaza caderea accidentala a unor sunete.

3. Un posibil exercitiu este despre sensul DENOTATIV/CONOTATIV al unui cuvant.
Sensul DENOTATIV = sensul PROPRIU al unui cuvant. EX ochi= organ al vederii
Sensul CONOTATIV = sensul FIGURAT si SECUNDAR. EX ochi= ochiul mintii, ochi de apa, ochii din cap, plina ochi
Mai multe EXEMPLE:
Robit=sclav/ robit=fermecat

4. Un important exercitiu este intelegerea TEMEI si a MOTIVELOR LITERARE!
TEMA = un domeniu, o idee, o atitudine, un sentiment în jurul carora se petrece întreaga actiune. EX: iubirea, natura, moartea, viata, fericirea, suferinta, esecul, timpul, copilaria, adolescenta, divinitatea, istoria, eroismul, lupta, destinul omului superior.
MOTIV = un simbol,o imagine reluata sau subliniata cu insistenta si care contribuie la definirea mesajului unei opere. EX: orasul, femeia,
* Motivele se stabilesc dupa deciderea temei: tema-natura, motivele-luna,cer,nori,raze.
* Laitmotiv: idee călăuzitoare a unei lucrări literare, repetată și subliniată în mai multe rânduri. EX: plumb

5. PERSPECTIVA NARATIVA a textului are o regula simpla:
OBIECTIVA = Naratiunea se realizeaza la persoana a IIIa de un narator obiectiv, omniscient, omniprezent si impersonal. Se mai numeste si HETERODIEGETICA.
SUBIECTIVA = Naratiunea este realizata la persoana I de un narator-personaj. Permite accesul cititorului la psihologia personajului, se numeste HOMODIEGETICA.

6. LOCUTIUNE/EXPRESIE = combinatie de cuvinte cu o incarcatura expresiva, exprimand o stare afectiva. EX: ochi- a face cu ochiul,a face ochi dulci
ATENTIE: NU confunda un cuvant cu sens conotativ(inima padurii),cu o locutiune(a da din inima).
Nu confunda un cuvant polisemnatic(a bate mingea/a bate la usa) cu o locutiune(a bate drumurile).

7. MARCI LEXICO-GRAMATICALE ale subiectivitatii/ prin care se evidentiava prezenta eului liric: verbe si pronume la pers I si II. EX: eu,tu,merg,tine,mine,-mi,-am etc.

8. Secvente care contureaza dimensiunea TEMPORALA/SPATIALA:
SPATIALA= spatiul actiunii, raspund la intrebarile: unde,de unde,pana unde,incotro? EX:
TEMPORALA= timpul actiunii, raspund la intrebarile: cand,de cand,pana cand,cat timp? EX:

9. Structuri lexicale cu valoarea unei ANTITEZE= este un procedeu artistic care constă în proiectarea a două entități sau elemente în antonimie EX:”esti nimic si esti de toate”

10. Identifica modalitati de realizare a ORALITĂȚII: -prezenta dialogului -prezenta interjectiilor -prezenta substantivelor in vocativ -prezenta regionalismelor -prezenta proverbelor si a zicatorilor – adresari directe ale naratorului catre cititor

11. Pentru cuvantul „NATURA” precizeaza:
CAMPUL SEMANTIC = Cuvinte care au legatură cu expresia/ cuvântul menționat în cerință. EX: copaci,frunze,izvor
FAMILIA LEXICALA = Cuvinte formate cu sufixe și prefixe. EX: naturalețe,natural,naturalism

12. Trasaturi ale genului EPIC/LIRIC/DRAMATIC.
GENUL EPIC: – Autorul isi exprima in mod indirect gandurile si sentimentele prin intermediul actiunii si al personajelor. – Principalul mod de expunere este naratiunea.
GENUL LIRIC: – Eul liric isi trasmite in mod direct sentimentele,sunt prezente marci ale subiectivitatii. – Sunt prezente figurile de stil si imaginile artistice
GENUL DRAMATIC: – Opera este impartita in acte si scene. – Modul principal de expunere este dialogul – iar numele personajelor este scris in fața fiecărei replici.

13. Trasaturile basmului cult:
BASMUL CULT:  are un autor cunoscut(Ion Creanga,Mihai Eminescu). Un basm cult are ca trasatura prezenta fantasticului.

14. Trasaturi de versificatie:
Masura = numarul de silabe dintr-un vers => desparti versul in silabe si le numeri
Ritmul = succesiunea silabelor accentuate cu a silabelor neaccentuate dintr-un vers (poate fi iambic sau trohaic );
ex. trohaic: Doi-na doi-na can-tec dul-ce. (Ritmul rezultat din înlănţuirea cuvintelor cu accent pe prima silabă se numeşte trohaic)
iambic: A fost o-da-ta ca-n po-vesti. (Ritmul rezultat din înlănţuirea de cuvinte cu accent pe a doua silabă se numeşte iambic)
amfibrah: Un bou ca toți bo-ii // pu-țin la sim-ți-re (Ritmul rezultat din înlănţuirea de cuvinte cu trei silabe, dintre care a doua este accentuata)
Rima => a a a a = monorima; a b a b = rima incrucisata; a b b a = rima imbratisata; a a b b = rima imperecheata.

15. ROMANTISMUL:
Teme romantice: cunoaşterea,condiţia omului de geniu,lupta pentru libertate,timpul,iubirea,natura
Motive:călătoria,visul,umbra,stafia,castelul,melancolia,suferinţa,libertatea,noaptea,ţărmul,furtuna,luna,lira,îngerul,demonul,singurătatea.

15. Comenteaza un fragment prin evidentierea dintre RELATIA DINTRE IDEEA POETICA SI MIJLOACELE ARTISTICE.
Schema: In fragmentul ce apartine operei … scrisa de … este un lirism subiectiv/obiectiv. Eul liric isi exprima sentimentele de… Ideea poetica este exprimata cu ajutorul figurilor de stil si al imaginilor artistice. Figurile de stil prezente sunt: epitetul ¨..¨semnifica… ; comparatia .. si personificarea .. Imaginile artistice prezente sunt: vizuale .. auditive .. motorii…

Ex:

16. SEMNIFICATIA TITLULUI:
Titlul se afla in legatura directa cu textul poeziei/fragmentului. Acesta este metafora/epitet/personificare ce semnifica… sau este format din numele unui personaj/locul actiunii/principala idee a textului ce denota..
Ex: Titlul poeziei ¨Noapte de toamna se afla in stranga legatura cu textul acesteia si este format din doua substantive comune care sugereaza faptul ca poezia este o descriere a unui peisaj autumnal.

17. EXPRESIVITATEA, AMBIGUITATEA, REFLEXIVITATEA, SUGESTIA:
Expresivitatea este acea trăsătură a textului poetic de a transmite cu forţă ideile şi sentimentele autorului. Figurile de stil originale au într-adevăr efect expresiv, deci identificarea şi comentarea lor este corectă atunci când se cere ilustrarea expresivităţii unui text poetic.
Ex: In poezia ¨Suflete,prund de pacate¨ de Lucian Blaga, expresivitatea este obtinuta prin evidetierea mijloacelor artistice– figuri de stil (metafora,enumeratia,comparatia), procedee artistice(ingambamentul,antiteza, opozitia,ambiguitatea) si imagini artistice(vizuale,motorii,auditive). Metafora ¨roata stelelor¨sugereaza ideea de adevar si bine,frumosul,absolutul si idealul.
SUGESTIA se realizează prin evitarea numirii unui obiect, a unei situaţii etc. şi prin lăsarea plăcerii cititorului de a deduce singur mesajul poetic din reţeaua de corespondenţe dintre lucuri. Se întâlneşte în special la simbolişti.
AMBIGUITATEA defineste poezia modernista si este ilustrata prin caracterul deschis al mesajului liric,care poate fi interpretat in maniere diferite.
REFLEXIVITATEA defineste poezia cu tenta filosofica,in care sunt abordate marile teme ale liricii si in care discursul liric are un caracter meditativ.

18. COMENTEAZA un fragment: Fragmentul care face parte din opera .. scrisa de … are o perspectiva narativa subiectiva/obiectiva se mai numeste si homodiegetica/heterodiegetica si este redata la persoana aI/aIII de un narator-personaj/un narator obiectiv,omniprezent,omiscient si impersonal. Acest fragment sugereaza o stare/o actiune etc. In acest fragment apar imagini vizuale si figuri de stil care ajuta la o mai buna descriere. Figura de stil.. semnifica .. ,iar imaginea artistica semnifica…
Ex:

19. Mentioneaza DOUA CARACTERISTICI ALE COMEDIEI:
Comedia (specie a genului dramatic) se evidentiaza prin discrepanta intre aparenta si esenta si prin prezenta comicului de limbaj, de nume, de caracter, de moravuri, de situatie.

20. Prezinta o CARACTERISTICA A DESCRIERII:
-frecvența substantivelor, a adjectivelor, cu accent pe verbele statice la modul indicativ, timpul prezent sau imperfect.
-prezența imaginilor artistice și a figurilor de stil
-sunt prezentate trăsăturile caracteristice ale unui obiect, ale unui colț din natură etc.
-prezentarea imaginilor poate fi sistematica si nesistematica
-sistematica: adica din planul departat spre cel apropiat sau invers; de la dreapta la stanga sau invers; de sus in jos sau invers.
-nesistematica: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede si aude pe masura ce percepe realitatea descrisa.
-prezenta cadrului temporal si spatial: ex.un decor interior, un peisaj, un anotimp etc.
-atmosfera generala poate fi de liniste, freamat, veselie etc.
-prezenta unui camp lexical dominant
-descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existente, deveniri lente] sau dinamica [se folosesc verbe de miscare].

21. Explicati rolul verbelor la timpul prezent. TIMPURILE VERBELOR
a. Prezent: stau,merg,caut -exprima o actiune ce se petrece in momentul vorbirii
– semnifica un sentiment continuu, reliefeaza tumultul interior/conflictul psihologic al personajelor, accentuand perpetuarea sau eternizarea starilor personajelor.
b. Imperfect: mergeam,gaseam,radeamradea,radeati. -exprima o actiune trecuta si neterminata,sugereaza lipsa sperantei de implinire a unei actiuni/sentiment
– suprinde o actiune repetitiva,reala cu rol de a fixa cadrul spatial al imaginarului poetic si al intamplarilor
c. Perfect simplu: mersei,merse,meseram,merserati,mersera. -exprima o actiune inceputa so terminata de curand
d. Perfect compus: am mers,ai mers,au mers. -exprima o actiune imceputa si terminata in trecut sugerand certitudinea eului liric/naratorului
e. Mai mult ca perfect: merseseram,mersesem,mersesei,mersese. -exprima o actiune inceputa si terminata in trecutul indepartat
f. Viitor (voi merge, vom merge) – timpul viitor al modului indicativ exprima o actiune ulterioara momentului vorbirii, sugerand visuri/dorinte/intentii, marcand o atitudine solemna.
g. Conditional optativ (as fi mers, ar fi mers)
h. Conjunctiv (sa merg,să fi mers)
– ambele exprima o actiune situata in planul ipotetic, sugerand o aspiratie/ dorință.
i. Gerunziu (mergand,mancand,văzând) exprima o actiune continuă fără speranța finalizării.
j. Imperativul(mergi! scrie! stați!) exprimă un îndemn,o poruncă.
k. Infinitivul (a merge, a scrie) forma de dex, definește o acțiune/stare/sentiment.

22. FIGURILE DE STIL ȘI IMAGINILE ARTISTICE:
EPITETUL= insusiri deosebite constând în determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb. „Durerea noastră surdă și amară”
PERSONIFICAREA= lucrurilor, obiectelor li se atribuie însușiri umane. „norii plâng”
INVERSIUNEA= răsturnarea cuvintelor în propoziție, pentru a pune în evidență un anumit termen. „Impertinentul participant a fost scos afară”.

COMPARATIA= alăturarea unor termeni cu scopul evidențierii primului termen(prezenta prin cuvantul „ca”) „răsare luna, ca o vatră de jăratic“
METAFORA= se trece de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens. „regina nopții moartă”
ENUMETATIE= prezentarea succesivă a unor fapte sau aspecte. „Nici nu mai vrea să locuiască împreună cu părinții, nici singură nu vrea să stea.”
REPETITIE= repetarea unui cuvânt sau a unei expresii în diferite poziții ale enunțului.”casa pe care de atâtea ori o desenase, casa perfectă”
HIPERBOLA= un procedeu artistic prin care se exagerează intenționat. „Gigantică poartă-o cupolă pe frunte”
ALITERATIA= repetarea consoanelor sau silabelor inițiale. „Prin vulturi vântul viu vuia,”

STILUL FUNCTIONAL: Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limbajului (expresiva, sugestiva); se foloseste in operele literare în proză, versuri şi operele dramatice; tot aici pot fi incluse eseurile, jurnalele, memoriile, amintirile.
Stilul stiintific se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigatii, cercetari, caractere tehnice, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice; comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva; accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei. CUPRINDE: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane creditabile in domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte factuale.
Stilul juridic cuprinde: domeniul legislativ (articole de lege, Constituţia, Codul penal, Codul muncii etc), texte elaborate de organul judiciar.
Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul prin care publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice, economice, artistice.
Stilul colocvial (familiar) se utilizeaza in sfera relatiilor de familie, in viata de zi cu zi.